Nr. crt.
|
Denumirea
actiunii
|
Perioada
|
Cine raspunde
|
Participanti
|
Obs.
|
1
|
Briefing
|
24-26.09.
2014
|
Secretar C.O.
|
Consiliul de conducere
|
|
2
|
Stabilirea Planului de actiuni
|
01.09-03.10.
2014
|
Secretar C.O.
|
Consiliul de conducere
|
|
3
|
INFORMAREA
Planului de actiuni
|
08-10.10.
2014
|
Secretar C.O.
|
Elevii scolii
|
|
4
|
Referat
“ISTORIA
OLIMPISMULUI” partea a V-a
|
12-14.11.2014
|
Director C.O.
|
Cadre didactice
Elevii scolii
|
|
5
|
Sesiune de
referate pe comisii
|
10-12.12.2014
|
Responsabili com
|
Cadre didactice
Elevii scolii
|
|
6
|
Prezentare video
“Luna olimpica
buzoiana’’
Crosul olimpic,
Valea Balanesei 2014
|
15.01.2015
|
Prof. coordonator
|
Cadre didactice
Elevii scolii
|
|
7
|
Concurs
“Cine stie olimpism, castiga!”
|
09-27.02.2015
|
Prof. coordonator
|
Elevii scolii
|
Faza pe clasa/
Faza pe scoala
|
8
|
Concurs
“Un condei numit
Fair-Play”
|
02-27.03.2015
|
Prof. coordonator
|
Elevii scolii
|
Faza pe clasa/
Faza pe scoala
|
9
|
Concurs de arta
plastica
“Jocurile Olimpice in
imaginatia copiilor”
|
09.12.2014
|
Prof coordonator
Director C.O.
Secretar C.O.
Responsabili com
Diriginti
Invatator
|
Elevii scolii
|
Faza pe scoala
Faza pe judet:
-
___________
|
10
|
“Luna Olimpica in Buzau”
Cupa “1 iunie si
Olimpism la Cozieni”, editia a IX-a
Jocuri distractive
|
30-31.05.2015
|
Prof coordonator
Director C.O.
Secretar C.O.
Responsabili com.
Invatator
|
Elevi din cls.
I-IV
|
Parteneriat:
AOR Buzau
DSJT Buzau
ISJ Buzau
Scoli invitate
|
11
|
Concurs
“Cine stie olimpism, castiga!”
Faza
judeteana/nationala
|
06-10.04.2015
|
Prof coordonator
Director C.O.
Secretar C.O.
Responsabili com
Diriginti
Invatator
|
Elevi din cls.
V-VIII
|
Parteneriat AOR
Cercuri olimpice din judet si din tara
|
12
|
Bilantul Cercului Olimpic
|
10-12.06.2015
|
Director C.O.
Secretar C.O.
|
Cadre didactice
Elevii scolii
|
Director Cerc Olimpic “Laura
Badea” Secretar
Cerc Olimpic “Laura Badea” Cozieni
Elev Mihai Mihaela Eleva
Ilius Elena
Parintii miscarii olimpice moderne
Daca am face un sondaj cu întrebarea cine
este fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, multă lume l-ar indica corect pe
Pierre de Coubertin. Întrebând însă de alți părinți fondatori ai mișcării olimpice, foarte puțini vor putea menționa și alte nume.
Jocurile Olimpice moderne datorează multe baronului Pierre de Coubertin, cel care a beneficiat de conjunctura favorabilă pentru a transpune în realitate o idee apărută cu aproape un secol în urmă și dezvoltată de la o generație la alta, însă prima încercare a reînvierii Jocurilor Olimpice Antice a aparținut unui poet grec, Panagiotis Soutos. Acesta în anul 1834 îi trimitea primului ministru grec de la acea vreme un memorandum în care vorbea despre necesitatea readucerii în prim plan a concursurilor panhellenice. Soutos vedea aceste competiții ca un posibil factor de legătura pentru grecii răspândiți prin toate colțurile Europei.
Jocurile Olimpice moderne datorează multe baronului Pierre de Coubertin, cel care a beneficiat de conjunctura favorabilă pentru a transpune în realitate o idee apărută cu aproape un secol în urmă și dezvoltată de la o generație la alta, însă prima încercare a reînvierii Jocurilor Olimpice Antice a aparținut unui poet grec, Panagiotis Soutos. Acesta în anul 1834 îi trimitea primului ministru grec de la acea vreme un memorandum în care vorbea despre necesitatea readucerii în prim plan a concursurilor panhellenice. Soutos vedea aceste competiții ca un posibil factor de legătura pentru grecii răspândiți prin toate colțurile Europei.
De asemenea, în memorandum se mai preciza că regele trebuie să fie
prezent la toate manifestările competiției, iar modelul preluat pentru organizare trebuie
să fie Jocurile sportive de la
Olimpia, Nemea, Istmia și Delphi, iar Atena, Tripoli, Hidra și Mesologi erau orasele
alese pentru organizarea noii competiții. Jocurile Olimpice urmau să înceapă pe 25 martie
(sărbătoare religioasă – Buna Vestire) și urmau să fie desfășurate la fiecare 4 ani. Data de 25
martie va fi preluata și pentru prima ediție a Jocurilor Olimpice Moderne de la Atena din 1896.
Chiar daca la inceput atât primul ministru cât și regele Otto I s-au arătat dispuși să-l susțină pe Soutos, sprijinul nu a venit, poate și din cauza situației politico-economice destul de dificile din Grecia acelor ani. Zece ani mai tarziu, Soutos va face din nou apel la rege și guvern pentru restabilirea Jocurilor Olimpice, însă din nou fără niciun rezultat. Va exista însă cineva care va tresari la ideea lui Soutos, Evanchelie Zappa, un negustor grec stabilit la București după revoluția din 1821.
Zappa își va face publică poziția despre reînvierea Jocurilor Olimpice încă din 1843, însă își va transpune în realitatea visul abia în 1859, donând o mare parte din propria avere pentru realizarea acestor competiții. Competiția creată de Evanghelie Zappa era internațională și se axa mai ales pe dimensiunea economica(industrie, agricultură) și doar o mica parte era reprezentată de activități sportive. Înca de la început Zappa a dorit să organizeze aceste Jocuri Olimpice odată la 4 ani însă din motive financiare, politice și sociale, jocurile s-au desfășurat doar în 1859, 1870,1875, 1888.
Dupa moartea lui Zappa în 1865, se va construi o clădire în memoria sa și cu banii săi – Zappeionul, una din cele mai importante clădiri din istoria Greciei Moderne(fiind utilizată pentru discursuri politice, semnări de tratate internaționale, manifestări publice etc). În această cladire, terminată în 1873 se va depune capul lui Evaghelie Zappa conform dorinței acestuia. În timpul primei ediții a Jocurilor Olimpice de la Atena, Zappeionul a fost folosit pentru găzduirea diferitelor competiții, cum ar fi scrima.
Paralel cu Zappa, în Anglia William Penney Brooks organiza Jocuri Olimpice la nivel local încă din 1850. In 1858 Brooks a aflat despre ideile lui Zappa, așa că a solicitat consulatului grec din Anglia mai multe informații. Aflând toate detaliile necesare, Brooks va dona un premiu pentru câștigătorul uneia din probele sportive. În Anglia, ideea apariției unor mișcări sportive denumite Jocurile Olimpice se va dezvolta rapid de la nivel local la nivel regional și apoi național. Astfel că, în anii ‘60 în Anglia se va organiza Asociația Națională Olimpică. care era însărcinată cu organizarea Jocurilor Olimpice la nivel național. Văzând toată această dezvoltare impresionantă în propria țară, William Penny Brooks este cel care are curajul, la începutul anilor ’80, să îi trimită o scrisoare regelui Greciei, în care îi cere sprijinul pentru organizarea unor competiții internaționale olimpice. Răspunsul este pozitiv însă conjuctura este iar nefavorabilă. Doi ani mai târziu Wiliam Penny Broks află despre Coubertin și ideile sale din niște articole de ziar. Astfel, cei doi încep să comunice prin scrisori iar în 1890 Brooks îl invită pe Coubertine în Anglia, la una din competițiile olimpice. Până sâ-l cunoască pe Brooks, Coubertine nu era interesat să reinstaureze Jocurile Olimpice Antice într-o lume moderna. Baronul era pasionat, cu precădere, de educația prin sport. Descoperind instituția olimpică antică, Coubertine a identificat în aceasta mijlocul prin care poate să-și pună în aplicare filosofia legată despe sport, individ și societate.
În 1892, Coubertin face publică ideea de a reînvia Jocurile Olimpice Antice la un Congres în Paris. Văzând că ideea este apreciata de cei din jurul său, și beneficiind de un context favorabil, Coubertin va convoca un congres internațional la Paris în 1894 la care se va dezbate această idee. Regele George al Greciei auzind despre propunerea lui Coubertine îi va scrie și îl va ruga să acepte și un reprezentant al Greciei pentru acest congres în persoana lui Dimitris Vikelas, cel care va fi ales primul președinte al Comitetului Internațional Olimpic și cel care s-a ocupat alături de Coubertin de organizarea primelor jocuri olimpice la Atena în 1896. Vikelas este considerat cel de-al cincilea părinte fondator al mișcării olimpice, poate și datorită faptului că a fost ales ca prim președinte al CIO, dar și pentru dezvoltarea și lobby-ul puternic pe care acesta l-a făcut în Grecia pentru aceptarea restaurării unei instituții antice.
Ideea Jocurilor Olimpice am putea spune că nu a murit niciodată, în tradiția populară greacă competițiile sportive având o mare popularitate, însă mișcarea olimpică așa cum o cunoaștem noi astăzi, se datorează inovatorilor din secolul al XIX-lea. Soutos, Zappa, Brooks, Coubertine și Vikelas. Fiecare dintre ei a contribuit la dezvoltarea și transpunerea în realitate, pas cu pas, a ideii de revigorarea a instituției olimpice antice și pot fi clasificați drept fondatorii jocurilor olimpice moderne.
Chiar daca la inceput atât primul ministru cât și regele Otto I s-au arătat dispuși să-l susțină pe Soutos, sprijinul nu a venit, poate și din cauza situației politico-economice destul de dificile din Grecia acelor ani. Zece ani mai tarziu, Soutos va face din nou apel la rege și guvern pentru restabilirea Jocurilor Olimpice, însă din nou fără niciun rezultat. Va exista însă cineva care va tresari la ideea lui Soutos, Evanchelie Zappa, un negustor grec stabilit la București după revoluția din 1821.
Zappa își va face publică poziția despre reînvierea Jocurilor Olimpice încă din 1843, însă își va transpune în realitatea visul abia în 1859, donând o mare parte din propria avere pentru realizarea acestor competiții. Competiția creată de Evanghelie Zappa era internațională și se axa mai ales pe dimensiunea economica(industrie, agricultură) și doar o mica parte era reprezentată de activități sportive. Înca de la început Zappa a dorit să organizeze aceste Jocuri Olimpice odată la 4 ani însă din motive financiare, politice și sociale, jocurile s-au desfășurat doar în 1859, 1870,1875, 1888.
Dupa moartea lui Zappa în 1865, se va construi o clădire în memoria sa și cu banii săi – Zappeionul, una din cele mai importante clădiri din istoria Greciei Moderne(fiind utilizată pentru discursuri politice, semnări de tratate internaționale, manifestări publice etc). În această cladire, terminată în 1873 se va depune capul lui Evaghelie Zappa conform dorinței acestuia. În timpul primei ediții a Jocurilor Olimpice de la Atena, Zappeionul a fost folosit pentru găzduirea diferitelor competiții, cum ar fi scrima.
Paralel cu Zappa, în Anglia William Penney Brooks organiza Jocuri Olimpice la nivel local încă din 1850. In 1858 Brooks a aflat despre ideile lui Zappa, așa că a solicitat consulatului grec din Anglia mai multe informații. Aflând toate detaliile necesare, Brooks va dona un premiu pentru câștigătorul uneia din probele sportive. În Anglia, ideea apariției unor mișcări sportive denumite Jocurile Olimpice se va dezvolta rapid de la nivel local la nivel regional și apoi național. Astfel că, în anii ‘60 în Anglia se va organiza Asociația Națională Olimpică. care era însărcinată cu organizarea Jocurilor Olimpice la nivel național. Văzând toată această dezvoltare impresionantă în propria țară, William Penny Brooks este cel care are curajul, la începutul anilor ’80, să îi trimită o scrisoare regelui Greciei, în care îi cere sprijinul pentru organizarea unor competiții internaționale olimpice. Răspunsul este pozitiv însă conjuctura este iar nefavorabilă. Doi ani mai târziu Wiliam Penny Broks află despre Coubertin și ideile sale din niște articole de ziar. Astfel, cei doi încep să comunice prin scrisori iar în 1890 Brooks îl invită pe Coubertine în Anglia, la una din competițiile olimpice. Până sâ-l cunoască pe Brooks, Coubertine nu era interesat să reinstaureze Jocurile Olimpice Antice într-o lume moderna. Baronul era pasionat, cu precădere, de educația prin sport. Descoperind instituția olimpică antică, Coubertine a identificat în aceasta mijlocul prin care poate să-și pună în aplicare filosofia legată despe sport, individ și societate.
În 1892, Coubertin face publică ideea de a reînvia Jocurile Olimpice Antice la un Congres în Paris. Văzând că ideea este apreciata de cei din jurul său, și beneficiind de un context favorabil, Coubertin va convoca un congres internațional la Paris în 1894 la care se va dezbate această idee. Regele George al Greciei auzind despre propunerea lui Coubertine îi va scrie și îl va ruga să acepte și un reprezentant al Greciei pentru acest congres în persoana lui Dimitris Vikelas, cel care va fi ales primul președinte al Comitetului Internațional Olimpic și cel care s-a ocupat alături de Coubertin de organizarea primelor jocuri olimpice la Atena în 1896. Vikelas este considerat cel de-al cincilea părinte fondator al mișcării olimpice, poate și datorită faptului că a fost ales ca prim președinte al CIO, dar și pentru dezvoltarea și lobby-ul puternic pe care acesta l-a făcut în Grecia pentru aceptarea restaurării unei instituții antice.
Ideea Jocurilor Olimpice am putea spune că nu a murit niciodată, în tradiția populară greacă competițiile sportive având o mare popularitate, însă mișcarea olimpică așa cum o cunoaștem noi astăzi, se datorează inovatorilor din secolul al XIX-lea. Soutos, Zappa, Brooks, Coubertine și Vikelas. Fiecare dintre ei a contribuit la dezvoltarea și transpunerea în realitate, pas cu pas, a ideii de revigorarea a instituției olimpice antice și pot fi clasificați drept fondatorii jocurilor olimpice moderne.
PROCES
VERBAL
Incheiat
azi, 25.05.2010 in vederea infiintarii Cercului Olimpic la Scoala cu clasele
I-VIII Cozieni.
La
adunarea de constituire au participat elevii scolii, cadre didactice, parinti,
membrii Consiliului local, invitati, alte persoane.
Adunarea
a avut urmatoarea ordine de zi:
- constituirea Cercului Olimpic;
- denumirea acestuia.
In
urma discutiilor s-a votat in unanimitate de voturi urmatoarele:
- infiintarea Cercului Olimpic la Scoala cu clasele I-VIII Cozieni, judetul Buzau, cu urmatorul Consiliu de conducere:
Ø Director, Stefan Andreea-Elena;
Ø Secretar, Hangan Laura-Viorela;
Ø
Responsabil
comisia I, organizare, Ungureanu Constantin;
Ø
Responsabil
comisia II, promovarea olimpismului, Dinu Letitia-Nicoleta;
Ø
Responsabil
comisia III, documentare-informare, Tudorache Ciprian.
Profesor coordonator, Staicu Danut.
- Denumirea Cercului Olimpic, “LAURA BADEA”.
Adunarea Consiliului de conducere se va convoca trimestrial sau ori
de cate ori este cazul.
Documentele se vor
pastra la catedra de educatie fizica si sport.
Membrii Cercului Olimpic “LAURA BADEA” sunt toti
elevii din Scoala Cozieni.
Pentru
validarea Cercului Olimpic “LAURA BADEA” Cozieni se va primi CERTIFICATUL din
partea Comitetului Olimpic si Sportiv Roman.
Prezentul proces verbal s-a
incheiat in 4 (patru) exemplare cate unul pentru Academia Olimpica Romana,
filiala Buzau, Directia pentru Sport a judetului Buzau, Inspectoratul Scolar
Judetean Buzau, Scoala cu clasele I-VIII Cozieni.
Director, Prof.
educatie fizica si sport
Prof. Ion Constantin Staicu Danut
Obiectivele
urmarite in cadrul Cluburilor si Cercurilor Olimpice sunt urmatoarele:
a) Sa atraga tinerii in practica sportiva si folosirea timpului liber in scopul intaririi sanatatii si fortifierii organismului.
b) Sa cultive in randul tineretului spiritul de fair-play.
c) Sa actioneze impotriva violentei in spatiul de joc, in bazele sportive sau in afara
acestora.
d) Sa actioneze impotriva dopajului si obtinerii victoriei cu orice pret, prin mijloace
necinstite;
e) Sa protejeze sportul si sportivii de orice influenta negativa care-i pot indeparta de la
principiile olimpismului si etica sportiva.
f) Sa creeze convingerea ca sportul inseamna bucuria de a trai si de a se exprima in libertate, ca intrecerea sportiva este o confruntare loiala si generoasa.
g) Sa promoveze ideea ca sportul este un factor de maturitate umana si de educatie morala si sociala.
h) Sa contribuie la implinirea personalitatii tinerilor insuflandu-le un spirit activ, cooperant si tolerant , de respect al legilor (regulamentelor) si democratiei.
i) Sa contribuie la formarea, informarea si perfectionarea adultilor in spirit olimpic.
j) Sa cultive traditiile si respectul fata de inaintasi.
a) Sa atraga tinerii in practica sportiva si folosirea timpului liber in scopul intaririi sanatatii si fortifierii organismului.
b) Sa cultive in randul tineretului spiritul de fair-play.
c) Sa actioneze impotriva violentei in spatiul de joc, in bazele sportive sau in afara
acestora.
d) Sa actioneze impotriva dopajului si obtinerii victoriei cu orice pret, prin mijloace
necinstite;
e) Sa protejeze sportul si sportivii de orice influenta negativa care-i pot indeparta de la
principiile olimpismului si etica sportiva.
f) Sa creeze convingerea ca sportul inseamna bucuria de a trai si de a se exprima in libertate, ca intrecerea sportiva este o confruntare loiala si generoasa.
g) Sa promoveze ideea ca sportul este un factor de maturitate umana si de educatie morala si sociala.
h) Sa contribuie la implinirea personalitatii tinerilor insuflandu-le un spirit activ, cooperant si tolerant , de respect al legilor (regulamentelor) si democratiei.
i) Sa contribuie la formarea, informarea si perfectionarea adultilor in spirit olimpic.
j) Sa cultive traditiile si respectul fata de inaintasi.
Art. 41. Tipuri de activitati care se pot desfasura in cadrul cercurilor
olimpice:
41.1. Activitati cu caracter instructiv – educativ:
a) prelegeri, colocvii, dezbateri, mese rotunde;
b) schimburi de experienta;
c) articole in ziare si reviste, emisiuni radio si TV.
b) schimburi de experienta;
c) articole in ziare si reviste, emisiuni radio si TV.
41.2. Activitati culturale:
a) confectionarea panoului olimpic (reprezentativ) cu caracter permanent;
b) concursuri “Cine stie castiga” pe teme olimpice;
c) expozitii concurs de arta plastica (ex: “Jocurile olimpice in imaginatia copiilor”)
d) expozitii filatelice;
e) expozitii de afise olimpice
f) expozitie cu vanzare de carte sportiva;
g) proiectii de casete video cu filme documentare cu tematica olimpica;
h) proiectii de filme artistice cu tematica sportiva;
i) proiectii de diapozitive
a) confectionarea panoului olimpic (reprezentativ) cu caracter permanent;
b) concursuri “Cine stie castiga” pe teme olimpice;
c) expozitii concurs de arta plastica (ex: “Jocurile olimpice in imaginatia copiilor”)
d) expozitii filatelice;
e) expozitii de afise olimpice
f) expozitie cu vanzare de carte sportiva;
g) proiectii de casete video cu filme documentare cu tematica olimpica;
h) proiectii de filme artistice cu tematica sportiva;
i) proiectii de diapozitive
41.3. Activitati de documentare, informare, studii si cercetari, sesiuni anuale
de referate in cadrul Clubului Olimpic, constituirea unui punct de documentare
– informare, sesiuni ale cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar,
universitar, simpozioane stiintifice.
41.4. Activitati sportive: concursuri periodice la diferite ramuri de sport in
cadrul “Zilei Olimpice” (23 iunie) si a “Saptamanii Olimpice”, participari la
concursuri cu semnificatie olimpica la nivel judetean, national (Crosul
Olimpic) sau international.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu